Programul de guvernare 2013 – 2016 pentru turism

Ti s-a parut interesant? Spune mai departe:

Guvernul a decis sa infiinteze Autoritatea Nationala pentru Turism, institutie care va functiona in subordinea Ministerului Economiei si in coordonarea ministrului delegat pentru intreprinderi mici si mijlocii, mediul de afaceri si turism. Modificarea a fost decisa de Guvern prin ordonanta de urgenta care stabileste noua configuratie a Executivului.

Institutia este finantata integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei, prin preluarea structurilor si activitatilor in domeniul turismului.

Conform noii structuri guvernamentale, in cadrul Ministerului Economiei lucreaza ministrul delegat pentru intreprinderi mici si mijlocii, mediul de afaceri si turism.

Mai jos va prezentam programul de guvernare 2013-2016 pentru sectorul turistic din Romania. Pentru a vedea in intregime programul de guvernare click aici

PROGRAM GUVERNARE TURISM

Sectorul turistic a fost afectat de lipsa unor politici generale, pe termen lung, de orientare si dezvoltare a sectorului. Din acest motiv nu au putut fi valorificate resursele naturale,culturale, geografice, de mediu, de patrimoniu si etnografice.

Exista potential de crestere a eficientei turismului, a mediului de afaceri, a IMM-urilor, in
ceea ce priveste contributia la PIB si la valoarea adaugata. Una din cauzele performantei mai scazute (productivitatea si inovarea ) a IMM-urilor a fost datorata sistemului de reglementare si legislativ, care nu a recunoscut necesitatea de a trata diferit IMM-urile fata de intreprindeile mari (mai ales microintreprinderile).

Obiectivul general al strategiei in domeniul Turismului, IMM si Mediului de afaceri implica, pe de o parte, un efort de reconstructie, promovare si crestere a numarului de turisti si, pe de alta parte, in implementarea de politici privind sporirea competitivitatii economice si refacerea increderii investitorilor si, in general, a clasei antreprenoriale in mediul de afaceri romanesc. Aceste activitati vizeaza promovarea Romaniei ca destinatie turistica prin realizarea unei strategii turistice nationale, imbunatatiri aduse in plan legislativ, facilitati fiscale si o serie de solutii sectoriale in domeniul turistic. In ceea ce priveste IMM-urile si sprijinirea mediului de afaceri, avem in vedere o serie de facilitati fiscale pentru crearea de locuri de munca, stimularea si dezvoltarea sectorului IMM si consolidarea instrumentelor de garantare si contragarantare pentru stimularea sectorului IMM.

Strategie in turism

• Preluarea modelului de organizare din tari cu experienta in turism, referitoare la Sistemul de Turism Local pe zone omogene din punct de vedere natural si antropic, pentru a valorifica, intr-un sistem integrat, resursele locale culturale, agricole, mestesugaresti etc.;
• Consolidarea experientelor si traditiilor din turismul romanesc (turismul montan, de litoral, de tineret, circuitele culturale, turismul rural etc.) prin racordarea lor la tendintele si practicile europene si mondiale;
• Dezvoltarea si promovarea produselor turistice cu valoare adaugata (turismul eco, de sanatate, de conferinte si congrese, cultural etc.);
• Introducerea standardelor de calitate in activitatea turistica, care devin principal instrument de control al statului in domeniul turismului;
• Descentralizarea activitatii de autorizare si avizari;
• Promovarea si valorificarea avantajului competitiv al unor produse si servicii romanesti (medicale, agricole, IT, industrii creative etc.).

Cooperare institutionala in sprijinul promovarii turistice

• Asezarea unor noi relatii intre Ministerul Turismului si Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului pentru promovarea unor programe comune privind taberele scolare si studentesti organizate in extrasezon;
• Cooperarea intre Ministerul Turismului si Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale privind cresterea numarului de pensionari beneficiari ai programelor de ingrijire a sanatatii in statiunile de turism balnear;
• Dezvoltarea unor programe comune cu Ministerul Sanatatii privind recuperarea fortei de munca in statiunile de turism balnear;
• Colaborarea cu Ministerul de Externe pe linia cresterii numarului de turisti care ne viziteaza tara (un regim mai facil pentru acordarea de vize pentru turisti);
• Colaborarea cu Ministerul Culturii pe linia punerii in valoare a patrimoniului cultural si istoric al Romaniei.

Masuri institutionale si legislative in domeniul turismului

• Adoptarea Legii Turismului, care sa prevada: legislatia cu privire la pregatirea profesionala si invatamantul de specialitate; legislatia privind activitatea de autorizare si control; legislatia privind facilitatile fiscale pentru investitiile in turism si politica tarifara; legislatia privind parteneriatele public-private in domeniul promovarii turistice pe plan extern;
• Extinderea sistemului pentru colectarea si analiza regulata a statisticilor si studiilor de piata;
• Dezvoltarea unei retele de centre de informare turistica in principalele zone turistice.

Masuri fiscale pentru stimularea turimului romanesc

• Scutirea de impozit pe profit pe o perioada de 3 ani pentru investitii noi in cluburi de turism (hoteluri, spa, agrement, restaurante etc.), precum si pentru parcuri tematice, de distractie si echitatie;
• Scutirea de impozit pe profit pe o perioada de 5 ani pentru investitii in turismul balnear;
• Scutirea de impozit pe profitul reinvestit, cu conditia efectuarii de investitii pentru imbunatatirea structurii de cazare, alimentatie publica, agrement, porturi turistice si parcuri de distractie;
• Cresterea de 10 ori a taxelor si impozitelor pentru structurile hoteliere privatizate si nefolosite sau rascumpararea de catre stat a structurilor hoteliere privatizate si lasate in paragina, modernizarea si reprivatizarea lor;
• Transformarea litoralului romanesc in Zona cu statut special, cu limita teritoriala de 10 km pe uscat si 10 km in largul marii. Acest statut se aplica si regimului fiscal pentru cazinouri si jocuri de noroc;
• Oferirea de facilitati fiscale operatorilor din turism care obtin eticheta ecologica pentru pensiunile si capacitatile de cazare pe care le detin.

Turismul pe litoralul romanesc

• Reglementarea juridica a situatiei plajelor printr-un nou act normativ. Plajele vor ramane in proprietatea Consiliilor Locale si vor fi date hotelurilor in regim de comodat;
• Agentii economici vor fi obligati sa intretina plajele conform clasificarilor hotelurilor si prin respectarea standardelor de calitate aferente;
• Organizarea irigarii spatiilor verzi din statiuni, a iluminatului si rezolvarea problemei cainilor vagabonzi;
• Reglementarea poluarii fonice si amplasarea de bariere in larg pentru oprirea algelor;
• Crearea de cat mai multe parcari pe Litoral;
• Introducerea, in normele de clasificare a obligativitatii reabilitarii exterioare a hotelurilor;
• Extinderea sezonului estival, precum si obligativitatea, prin metode stimulative si mai putin corective, a deschiderii tuturor unitatilor de la data de 1 Mai, pana la 30 Septembrie;
• Reluarea proiectului Statiunii Europa.

Turismul la munte

• Continuarea programului “Superschi in Carpati”, cu largirea si imbunatatirea domeniului schiabil;
• Continuarea programului “Domeniul schiabil Predeal – Azuga”. Acordarea de facilitati pentru investitorii care doresc sa realizeze noi partii si realizarea de noi partii prin parteneriate stat – privat;
• Agrement in zona Montana prin „Aqua parcuri” (Baden halle) in statiunile mari, piscine acoperite prin parteneriate comunitate locala – administratie centrala – investitor privat;
• Valorificarea durabila a capitalului natural unic in UE reprezentat de padurile virgine impreuna cu fauna, flora si peisajul aferent pentru turism “ECO”.

Turismul balneo

• Un program national de refacere a infrastructurii statiunilor de tratament;
• Promovarea si reluarea relatiilor externe in legatura cu acest tip de turism;
• Promovarea turismului medical.

Agroturismul

• Valorificarea locala a traditiilor, a atelierelor de mestesugari, promovarea zonelor mai putin cunoscute si a activitatilor specifice;
• Rezolvarea problemei privind obtinerea avizelor de functionare in domeniul turistic rural. Trebuie facuta diferentierea intre operatorii cu activitati mici si cei cu activitati mari, ca si intre pensiunile turistice si cele agroturistice;
• Un program pentru valorizarea si conservarea satelor cu un deosebit caracter natural, arhitectural, monumental sau agrar-ecologic;
• Programul Tradeco – Traditional si Ecologic.

Turism tematic si de divertisment

• Reinvierea si identificarea unor festivaluri, carnavaluri, targuri si alte evenimente traditionale, specifice diferitelor zone si regiuni din Romania;
• Dezvoltarea unor parcuri tematice (acvatice, educative sau culturale) in parteneriat public privat.

Turismul cultural

• Cooperare institutionala intre Ministerul Turismului, Ministerul Culturii si autoritatile locale, pentru ameliorarea calitatii, diversificarii si promavarii ofertei turistice culturale;
• Cai de acces moderne spre obiective. Interzicerea activitatilor si amenajarilor care afecteaza integritatea siturilor arheologice.

Turismul in Delta Dunarii

• Valorificarea potentialului „eco-turistic” al Deltei;
• Dezvoltarea turismului in Delta ca sursa de finantare pentru programele de reconstructie ecologica, prezervare a capitalului natural si subzistenta a populatiei locale;
• Promovarea si diversificarea activitatii de vanatoare si pescuit;
• Promovarea unui turism de cunoastere, cu valente stiintifice, profesionale pentru diferiti solicitanti (naturalisti ornitologi, ecologi, geografi etc.);
• Extinderea excursiilor – forma specifica de practicare a turismului in Delta – cu hidrobuze, hoteluri plutitoare si pontoane dormitor;
• Promovarea unor forme de agrement sportiv si nautic localizat in zonele localitatilor Sulina, Sf. Gheorghe, Crisan, Murighiol si Jurilovca;
• Promovarea turismului tematic, ca turismul apicol in zona Caraorman, turism hipic in Padurea Letea;
• Promovarea turismului ecologic in zone protejate ca Letea, Matita-Merhei, Fortuna;
• Derularea tuturor programelor se va face in contextul protejarii si conservarii intregului ecosistem al Deltei Dunarii;
• Drum expres care sa lege judetul Tulcea de Coridorul IX de transport care leaga orasele Bucuresti de Kiev si Moscova prin Orasul Focsani-Galati-Braila-TulceaConstanta de autostrada A2 si conexiunea cu accesul si tranzitul rutier de marfuri si persone catre sudul si nordul Europei;
• Reabilitarea si modernizarea conditiilor de trafic naval maritim Tulcea si Sulina, respectiv traficul fluvial de marfuri si de calatori pe Dunare;
• Reabilitarea si imbunatatirea conditiilor de mediu in ecosistemul administrat de A.R.B.D.D ( proiecte de reconstructie ecologica si renaturare a tuturor zonelor ce sunt necesare pentru biodiversitate, imbunatatirea circulatiei apei in Delta Dunarii) cat si pe litoralul Marii Negre;
• Dezvoltarea sectorului de turism in Delta Dunarii prin masuri concrete de actiune precum reabilitarea si realizarea unor trasee turistice in Judetul Tulcea cat si a Deltei Dunarii – Brand National; reabilitarea si modernizarea falezelor localitatilor amplasate pe malul Dunarii: Tulcea, Mahmudia, Sulina pentru accesul navelor de agrement, croaziera si yachting; realizarea unei retele de centre de informare turistica a Judetului Tulcea cat si a Deltei Dunarii; dezvoltarea sectorului privat de turism si marirea numarului de locuri de cazare; realizarea unei piste olimpice de caiac canoe in judetul Tulcea.

Sursa

Add a Comment

[google-translator]