E nevoie de concursuri de soluții pentru toate obiectivele publice, în toată țara, iar singurul model de bune practici funcțional pe acest subiect este Clujul

Încrederea pe care autoritățile publice locale o au în specialiștii arhitecți și felul în care aceștia colaborează au fost apreciate de toți cei prezenți în sală la masa rotundă, arhitecți din toată țara, dezvoltatori imobiliari, reprezentanți ai societății civile, juriști, jurnaliști și simpli cetățeni. Concluzia: se dorește urmarea exemplului dat de Cluj-Napoca în toate zonele țării.

”Este important să spunem că, la Cluj, am încercat să construim relația de colaborare inițiată de colegii de breaslă și administrația locală. Am încercat mereu să ne definim un scop comun. Cred că trebuie să fim uniți și onești atunci când avem un interes în ceea ce privește viitorul orașului în care trăim, iar atunci administrația va avea încredere în deciziile și propunerile noastre. E important ca specialiștii, instituțiile și comunitatea să dezvolte strategii comune pentru a rezolva problemele legate de urbanizare spre exemplu”, a afirmat Daniela Maier, președintele Ordinului Arhitecților din România- filiala Transilvania și organizatorul BATRA 2019.

”Clujul a adus inovare în procedurile de achiziție publică. Noi am ales calitatea în defavoarea cantității. Iar acest lucru ne-a adus beneficii prin implicarea cetățenilor, dar mai ales a specialiștilor, cu care am avut ample discuții. Noi am reușim să transformăm licitațiile normale în concursuri de soluții. Și, deși toată lumea spunea că asta va prelungi termenele la care ar urma să fie finalizate anumite lucrări din oraș, acestea au fost scurtate prin faptul că s-a sărit peste partea de contestații, în general consumatoare de timp, pentru că ele nu au mai fost depuse”, a afirmat Ovidiu Câmpean, director de dezvoltare în cadrul Primăriei Cluj-Napoca.

Președinții și membri ai 16 filiale ale Ordinului Arhitecților din România prezenți la discuție au spus, la unison, că își doresc ca și în orașele din care vin să se treacă la concursuri de soluții. Pentru că numai așa pot să fie implicați cu adevărat specialiștii, și prin ei și cetățenii simpli în luarea deciziilor importante pentru felul în care arată orașele în care trăiesc.

”Viitorul trebuie să ni-l facem noi, noi cei implicați, deopotrivă arhitecți, autorități, dar și cetățenii. Arhitectura a dovedit că are un succes deosebit. Suntem aici ca într-o familie pe care o simțim din ce în ce mai aproape și doar cu gândul că ne despart foarte multe lucruri. Problemele care s-au ridicat aici sunt identice și la Iași, și în Moldova și sunt convins că sunt peste tot”, a spus Mihai Drișcu, președintele Ordinului Arhitecților din România- filiala Iași.

ȚIGĂNAȘ: ”Ne lipsește încrederea între noi.”

Una dintre principalele cauze ale acestor probleme este lipsa de încredere, crede arh. Șeban Țigănaș, secretarul general al Uniunii Internaționale a Arhitecților și fost președinte al OAR Transilvania.

”Din păcate acest ingredient (încrederea) lipsește. Chiar dacă efectele sunt încă limitate, primăria lucrează la schimbări care vor fi benefice pentru pietoni, ținând cont de sugestiile care au venit din partea arhitecților. Trebuie să avem răbdare, fiindcă toate aceste lucrări care se desfășoară acum și care vor fi desfășurate vor avea efecte în viitorul pe termen mediu, însă această intenție există la primărie“, a spus Șerban Tigănaș.

Iar una dintre soluții vine tot de la un fost președinte al OART, arh. Szabolcs Guttman: mai mult personal specializat angajat în instituțiile publice.

”Am impresia că noi nu dorim să învățăm din experiența vesticilor. Trebuie mai mult personal angajat în gestiunea urbanistică. În Vest sunt sute de persoane în instituțiile publice care se ocupă doar cu planificarea urbană“, a atras atenția arhitectul Szabolcs Guttman.

De cealaltă parte, dezvoltatorii imobiliari își doresc reguli mai rigide din partea autorităților, dar și o educare a gusturilor încă din școală.
”Trebuie să educăm copiii în școala primară, apoi elevii și mai apoi studenții. Iar apoi ar trebui să începem de la o regulă a administrației, pentru că ea are puterea de decizie. Dacă administrația și specialiștii știu să-și impună regulile, ceilalți nu trebuie să facă nimic altceva decât să le urmeze. Arhitectul este un creator de viitor și, cu cât va conștientiza asta mai repede, cu atât va face mai mult bine pentru societate”, a spus Florin Mariș, dezvoltator imobiliar Hexagon.

Modelul implementat și dezvoltat la Cluj se extinde în tot județul.
”Să ducem aceste concursuri de soluții de arhitectură și în mediul rural este una dintre dorințele mele. În mediul rural, calitatea începe să crească. Eu deschid ușa, și doresc, și fac asta pentru că îmi caut un partener în arhitecți. Nu e ușor, uneori ne învârtim într-un cerc. Însă, în ultimii 3 ani am luat regulamentele de urbanism de la comune și am schimbat toate regulile. Acum 6 ani veneau proiecte pe fonduri europene pentru pensiuni și ni se spunea că acestea nu pot fi modificate pentru că așa au fost aprobate fondurile. Acum am depășit această situație, după ce am refuzat de mai multe ori să dăm autorizații de construcție. Și vă spun, calitatea arhitecturii în mediul rural începe să crească”, a spus Claudiu Salanță, arhitectul șef al județului Cluj.

Prezent la discuție, conf. dr. arh. Vasile Mitrea a subliniat faptul că, deși Clujul este un model în acest moment pentru întreaga țară, modelul impus trebuie continuat, lucru ce nu s-a întâmplat și în trecut.

”În 1965, la Cluj, erau prevăzute ocolitoarele orașului. Din ‘65 și până astăzi nu s-a întâmplat nimic și acum ne trezim că al nostru Cluj este blocat. Ar trebui să existe o anumită continuitate care este obligatorie, iar arhitectul șef și administrația ar trebui să fie atente la ce probleme s-au pus și care sunt rezolvările. În 1990, am propus ca la nivel de Cluj să existe o comisie de strategie urbană, formată din specialiști, nu din politicieni, care să fie atentă la ce se întâmplă la nivel mondial și să urmărească ceea ce se întâmplă la noi. Arhitectul șef ar trebui să fie un manager, care să nu fie numit politic, pentru a avea continuitate în politica urbană. Specialiștii cu numele de creație trebuie să facă front comun. Ne-am concentrat pe ziua de azi, uitând de ziua de mâine. Populația și sociologii trebuie angrenați pentru viitorul orașului”, a concluzionat conf. dr. arh. Vasile Mitrea.

Evenimentul Gala Bienalelor de Arhitectură este realizat cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca.