Desi Romania este codasa la absorbţie a fondurilor europene, sectorul turistic sta cel mai bine

Ti s-a parut interesant? Spune mai departe:

România a înregistrat totodată cea mai scăzută rată de utilizare a fondurilor europene în perioada 2007-2013, când a avut la dispoziţie 19,2 miliarde euro prin politica de coeziune.

Dintre cele şase state studiate, numai Polonia a reuşit să utilizeze peste două treimi din fondurile UE 2007-2013, cu un procentaj de 67,9%, urmată de Ungaria (59,3%), Slovacia (52,6%) şi Cehia (51,1%), în timp ce România a rămas în urmă, cu o rată de 37,8%.

fonduri

Sectorul turistic a înregistrat cel mai mare grad de absorbţie a fondurilor europene, de 21,7%, comparativ cu 6%, cât era în 2012, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism, Răzvan Filipescu.

Cum suna viitorul fondurilor europene?

NU prea stralucit!

Fondurile europene totale alocate pentru cele şase ţări de mai jos în programul de finanţare europeană pentru perioada 2014-2020 se ridică la 167,1 miliarde euro.

Polonia este câştigătorul clar al negocierilor, reuşind să obţină aproape jumătate din această sumă, respectiv 77,6 miliarde euro (44,6% din totalul pe regiune).

România poate accesa finanţare de 22,9 miliarde euro (13,8% din total), Cehia şi Ungaria câte 21,9 miliarde euro (13,2%, respectiv 13,1%), Slovacia 13,9 miliarde euro (8,4%), iar Croaţia 8,6 miliarde euro (5,1%).

În funcţie de fondurile europene disponibile pe cap de locuitor în perioada 2014-2020, România este cu mult în urma ţărilor vecine. Slovacia conduce detaşat din acest punct de vedere, cu 369 euro pe cap de locuitor pe an, urmată de Ungaria, cu 316 euro, Cehia, 299 euro, Croaţia, 289 euro, respectiv Polonia, cu 288 euro, faţă de 164 euro pe an în cazul României.

Daca esti hotelier…poate te gandesti pe viitor sa atragi fonduri pentru educarea, pregatirea si angajarea de personal. Statisticile arata ca stam prost aici…si creste sansa de a obtine finantare.

în Europa hotelurile reuşesc să-şi menţină cam 50% din salariaţi timp de 5 ani şi circa 25% mai mult de cinci ani, în România menţinerea acestora este de maximum 10% din personalul calificat pe o perioadă de 1 sau 2 ani, fapt extrem de îngrijorător.

Sursa: Capital si ZF

[google-translator]