Valul de conversii în hoteluri: de ce clădirile de birouri și imobilele istorice devin noul teren preferat al investitorilor

Piața hotelieră din România trece printr-o schimbare structurală vizibilă în ultimii ani: tot mai multe proiecte noi nu mai pornesc de la construcții pe loc gol, ci de la clădiri existente care sunt transformate în hoteluri. Conversiile, fie ale unor imobile de birouri, fie ale unor clădiri istorice, devin rapid una dintre direcțiile preferate de investitori, atât datorită potențialului financiar, cât și din rațiuni urbanistice și de sustenabilitate.

Tendința este vizibilă în București, dar și în orașe precum Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara sau Iași, unde spațiul urban central este deja construit, iar oportunitățile de dezvoltare greenfield sunt limitate sau costisitoare. În același timp, destinațiile turistice emergente preferă să pună în valoare patrimoniul arhitectural, oferind o experiență autentică, imposibil de replicat prin construcții noi.

Unul dintre exemplele recente este proiectul anunțat de Hagag Development Europe, care transformă o clădire de birouri construită în anii 1940, situată pe strada Vasile Lascăr nr. 5-7, în primul hotel Radisson RED din România. Investiția depășește 13 milioane de euro, iar proiectul pune accent pe revitalizarea unui imobil cu valoare patrimonială, aducându-l la standarde contemporane de design, digitalizare și eficiență energetică. Este o continuare firească a unei direcții deja validate de piață – acolo unde clădirile existente pot genera un produs hotelier modern, cu identitate puternică și poziționare premium.

Tendința este confirmată și de evoluția recentă a pieței: conversiile au devenit o soluție preferată în Europa, iar România urmează același traseu. Clădirile care au o structură solidă, fațade valoroase sau amplasament în zone ultracentrale pot fi integrate cu succes într-un concept hotelier contemporan, reducând timpii și costurile de dezvoltare comparativ cu o construcție de la zero. Pentru investitori, aceste proiecte permit acces la zone bine conectate, în timp ce pentru oraș oferă soluții de regenerare urbană.

Exemplele nu se opresc aici. Hotelul Marmorosch din București, recunoscut internațional pentru designul său, este o conversie a sediului istoric al Băncii Marmorosch Blank. Hotelul Cismigiu, una dintre clădirile reper ale Capitalei, este tot rezultatul unei reconversii majore, iar succesul operațional al proiectului a încurajat investitorii să extindă modelul. În Iași, clădiri istorice din zona centrală sunt evaluate pentru funcțiuni hoteliere, în timp ce în Cluj-Napoca au apărut proiecte-hub care îmbină funcțiuni mixte și camere pentru rezidențe temporare.

Pe lângă valoarea arhitecturală, conversiile sunt atractive și din punct de vedere al sustenabilității. O mare parte din responsabilitatea de carbon a unei clădiri provine din etapa de construcție; reutilizarea unei structuri existente reduce semnificativ amprenta de mediu. În plus, noile reglementări NZEB impun standarde energetice ridicate, iar investitorii adoptă soluții tehnice avansate pentru a moderniza clădirile – sisteme de climatizare eficiente, fațade ventilate, control digital al consumului, materiale durabile.

Din punctul de vedere al experienței oaspeților, conversiile au avantajul unic al identității. O cameră într-o clădire de secol XIX, un lobby într-un fost sediu bancar sau un restaurant într-o fostă hală industrială creează un sentiment de autenticitate. Brandurile internaționale caută tot mai des astfel de proprietăți, pentru că oferă un storytelling puternic și o diferențiere clară pe piață.

În următorii doi ani, se estimează că peste 2.000 de camere noi vor fi adăugate în marile orașe, multe dintre ele prin proiecte de conversie. În București, presiunea pe terenurile centrale și cererea în creștere pentru produse premium determină investitorii să se orienteze spre clădiri existente cu potențial – de la imobile de birouri depășite tehnic, la clădiri administrative sau foste sedii de instituții.

Valul actual de conversii arată nu doar maturizarea pieței hoteliere românești, ci și trecerea spre un model mai sustenabil, mai adaptabil și mai atent la contextul urban. Investitorii care înțeleg valoarea identității, poziționării și eficienței energetice vor beneficia de produse cu rată de ocupare stabilă, interes ridicat din partea brandurilor internaționale și o integrare armonioasă în oraș.

În fond, viitorul ospitalității urbane pare să se construiască nu doar prin clădiri noi, ci prin reinterpretarea inteligentă a celor care există deja.