Roma Fiumicino rămâne „Cel mai bun aeroport din Europa” pentru al 7-lea an la rând. România accelerează proiectele: Ilfov și Cluj domină topul șantierelor active

Dacă zbori prin Europa în perioada următoare, sunt șanse mari să ajungi într-unul dintre cele 10 aeroporturi premiate, recunoscute pentru tehnologie, sustenabilitate și servicii. Iar dacă destinația ta este Roma, vei ateriza pe cel mai bun aeroport al Europei – titlu obținut de Roma Fiumicino pentru al șaptelea an consecutiv.

Premiile ACI EUROPE 2025: cine a câștigat și de ce contează

Cele mai recente ACI EUROPE Best Airport Awards, care onorează aeroporturile ce depășesc limitele pe continent, au recunoscut din nou Roma Fiumicino pentru angajamentul său față de experiența pasagerilor, sustenabilitate și inovație.

Odată cu revenirea puternică a traficului aerian în ultimii doi ani și cu o creștere și mai mare estimată pentru 2025, aeroporturile se adaptează la noi provocări: securitate, operațiuni, bunăstarea personalului și obiective de mediu. Ediția din acest an a scos în evidență proiectele care au răspuns direct acestor provocări, pe lângă ierarhiile clasice după numărul de pasageri.

Distincții majore

• Premiul pentru Transformare Digitală – Aeroportul München (Germania), pentru integrarea roboților de servicii și a soluțiilor de AI în operațiuni și în relația cu pasagerii.
• Premiul pentru Eco-Inovație – Aeroportul Maastricht-Aachen (Olanda), pentru proiectul „Electrify”, orientat spre mobilitate aeriană complet electrică.
• Premiul HR Excellence – Aeroportul Lyon (Franța), pentru politici puternice de diversitate, echitate și incluziune.
• Premiul special pentru Reziliență Excepțională – Aeroporturile din Ucraina, pentru menținerea operațiunilor și grija față de personal în contextul războiului.

Câștigători pe categorii de trafic

• < 5 milioane pasageri: Cork Airport (Irlanda) – creștere și sustenabilitate.
• 5–10 milioane: Vasil Levski Sofia Airport (Bulgaria) – planuri ambițioase de emisii net-zero.
• 10–25 milioane: Hamburg Airport (Germania) – obiective de neutralitate carbon și confort pentru pasageri.
• 25–40 milioane: Athens International Airport (Grecia) – soluții pentru sezonalitate și colaborare în turism.
• > 40 milioane: Roma Fiumicino (Italia) – domină categoria cu cea mai mare competiție, sprijinit de cea mai mare fermă solară din Europa, care reduce peste 11.000 tone CO₂/an, și de un management data-driven.
• Mențiune specială: London Heathrow.

România: 61 de proiecte de infrastructură aeriană monitorizate într-un an. Alexeni, primul aeroport privat

În ultimul an, 61 de proiecte de infrastructură aeriană au fost monitorizate cu ajutorul Victa.ro. 9 sunt proiecte mari, iar 12 depășesc 100 de milioane de lei – 11 dintre acestea având finanțare publică. Un singur aeroport privat este în lucru.

Zonele cu cele mai multe șantiere: Ilfov (13 șantiere) – este județul cu cea mai intensă activitate, datorită apropierii de București și concentrării proiectelor de infrastructură și construcții mari.

Cluj (10 șantiere) – confirmă poziția sa ca pol regional de dezvoltare imobiliară și investiții.

Suceava (6 șantiere) – atrage atenția prin dinamismul în nord-estul țării.

București (5 șantiere) – capitala continuă să concentreze proiecte importante.

Constanța (4 șantiere) și Dolj (4 șantiere) – regiuni-cheie cu proiecte legate de infrastructură logistică, portuară sau industrială.

Județe cu activitate moderată: Galați (3 șantiere) și Buzău (2 șantiere) arată o implicare în proiecte regionale de infrastructură.

Alte județe (Maramureș, Mureș, Alba, Hunedoara, Brașov, Vâlcea, Bacău, Iași, Brăila, Giurgiu, Călărași) au câte 1 șantier activ, ceea ce reflectă investiții punctuale.

Zone întregi din vestul și sud-estul țării apar gri pe hartă (Arad, Bihor, Satu Mare, Harghita, Covasna, Teleorman etc.), ceea ce sugerează lipsa unor proiecte raportate sau un nivel scăzut de investiții în perioada analizată.

Centru & Vest: Cluj domină categoric, fiind un hub investițional; restul județelor din zonă au o activitate redusă.

Nord-Est: Suceava este liderul regiunii, în timp ce alte județe (Iași, Bacău) au câte un proiect izolat.

Sud: Ilfov + București concentrează aproape un sfert din șantierele totale (18 din ~57).

Sud-Est: Constanța are o activitate notabilă, probabil legată de port și turism.

Concentrare mare în Ilfov, Cluj și București – semn al dezvoltării metropolitane și al investițiilor majore în infrastructură și imobiliare.

Diferențe regionale evidente – vestul și sudul-vestul (Arad, Caraș-Severin, Mehedinți) par mai slab reprezentate.

Nordul Moldovei (Suceava) surprinde prin dinamism, în comparație cu alte județe estice.

Alexeni (Ialomița): proiectul Avant Airports intră în etapa de proiectare detaliată

Conform informațiilor publicate în presă, urmează demararea etapei de proiectare detaliată pentru transformarea fostului aerodrom militar Alexeni în primul aeroport privat din România.

„Conform angajamentelor asumate prin contract, Avant Airports are responsabilitatea dezvoltării și operării aeroportului în termen de 48 de luni. În această perioadă, au fost derulate activități esențiale pentru avansarea proiectului, în parteneriat cu NACO, lider global în consultanță și proiectare aeroportuară”, transmite compania.

• Master Planul și documentațiile premergătoare proiectării detaliate sunt programate pentru finalizare luna aceasta; în paralel, rulează studiile tehnice necesare.
• Aeroportul va fi proiectat pentru toate tipurile de aeronave, inclusiv Boeing 747 Cargo, cu facilități dedicate cargo și pentru operatori low-cost.
• Avant Airports anunță discuții avansate de finanțare cu instituții și investitori din SUA, Elveția, Finlanda și India.
• Va fi lansată o consultare publică privind facilitățile terminalului.
• În aprilie este promisă prezentarea designului conceptual, cu detalii de arhitectură și funcționalitate.

• Valoare estimată: 400 mil. €; implementare: 4 ani.
• Consorțiu: Avant Airports SRL (Târgu Mureș) + Automagistral-Pivden SRL (Ucraina).
• Amplasament: Alexeni, ~66 km de București; poziționare strategică pentru trafic cargo și low-cost, decongestionând Otopeni.
• Terminal pasageri: 30.000 mp, capacitate 6,5 mil. pasageri/an.
• Terminal cargo: 20.000 mp.
• Anexe planificate: hotel, stație de tren (în parteneriat cu CFR), zone de agrement, centre de conferințe, parc fotovoltaic ≥40 MW (~30 mil. €), sistem de reciclare și management al deșeurilor.

Context istoric – Aerodromul Alexeni

• Construit în 1954 (≈ 197,8 ha), bază de aviație pentru protecția aeriană a Capitalei și a împrejurimilor.
• Cea mai lată pistă betonată din România (80 m); sediul primului (și singurului, 30 de ani) regiment de elicoptere.
• Baza a fost abandonată în 2001; în 2002 aerodromul a trecut de la MApN la MJ (Admin. Penitenciarelor), apoi în 2011 la Ministerul Dezvoltării.

Europa își ridică standardele aeroportuare prin digitalizare, decarbonizare și focus pe pasager, cu Roma Fiumicino drept reper continental. În același timp, România accelerează investițiile: cu 61 de proiecte aeriene monitorizate și Alexeni ca primul aeroport privat, piața locală își stabilește premisele pentru o rețea modernă, eficientă și sustenabilă.